Când se căsătoresc femeile din România? La ce vârstă nasc femeile din România primul copil?

Populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei crescând de la 50,8 la sută în 1992 la 51,4 la sută în anul 2011, şi este concentrată în proporţie mai mare în mediul urban, rezultă din datele transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii. Datele ONU arată că populaţia lumii la 1 ianuarie 2013 era de aproximativ 7,099 miliarde persoane, dintre care aproximativ jumătate femei (1.000 femei la 1.010 bărbaţi). Potrivit INS, populaţia rezidentă stabilă a României înregistrată la recensământul din octombrie 2011 a fost de 20.121.600 locuitori din care 9.788.600 bărbaţi (48,6 la sută) şi 10.333.000 femei (51,4 la sută). "În comparaţie cu recensământul din 2002, populaţia a scăzut cu aproximativ 1,6 milioane de persoane. Declinul demografic s-a produs într-un ritm mediu anual de 0,76 la sută. În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei crescând de la 50,8 la sută (1992) la 51,4 la sută (2011)", precizează INS.
În octombrie 2011, raportul de masculinitate a fost de 947 persoane de sex masculin la 1.000 persoane de sex feminin, faţă de 951 persoane de sex masculin în 2002 şi 967 în 1992.

Ce se întâmplă cu copiii care au televizor în camera lor?

Prezenţa unui televizor în camera copilului îl poate predispune pe acesta la îngrăşare, chiar şi în cazul în care copilul nu se uită foarte mult la televizor, avertizează specialiştii.  Copiii cu vârsta de 10-14 ani care au televizor în dormitor au un indice de masă corporală (IMC) mai mare decât al celor de aceeaşi vârstă care nu au propriul televizor în cameră, arată cercetătorii americani de la Dartmouth College, autori ai unui articol apărut recent în jurnalul JAMA Pediatrics. Datele au fost obţinute în urma unui sondaj telefonic realizat în 2003, cu participarea a 6.522 de fete şi băieţi din SUA, care au fost întrebaţi dacă au un televizor în camera lor. S-a constatat că 3 din 5 copii intervievaţi aveau televizor în dormitor. Greutatea şi IMC ale copiilor au fost verificate la 2 ani şi la 4 ani după sondaj, constatându-se că acei copii care aveau televizor în cameră cântăreau mai mult decât cei care nu aveau televizor (cu 0,4 kg, în medie) şi aveau un IMC mai mare, care continua să crească în timp.

Ce au descoperit cercetătorii despre creierul fetiţelor. De ce sunt protejate de anumite boli


Unele tulburări de comportament sunt mai frecvente la băieţi decât la fete, pentru că acestea au creierul mult mai adaptabil, demonstrează un studiu realizat de cercetătorii elveţieni. Potrivit studiului, publicat în American Journal of Human Genetics, genul este foarte important în cazul afecţiunilor cum este autismul sau ADHD. Numărul băieţilor care suferă de aceste tulburări de comportament este mult mai mare decât al fetelor. În cazul autismului, boala afectează doar o femeie pentru fiecare şapte bărbaţi diagnosticaţi. La cercetare au fost analizate informaţiile genetice a peste 15.000 de persoane cu tulburări de comportament. Femeile care sufereau de autism aveau mai multe gene mutante decât bărbaţii cu acest diagnostic, prin urmare, pentru ca boala să se manifeste, creierul fetelor trebuie să fie mai grav afectat de mutaţii. 

Ce riscă copilul tău dacă alegi să naşti prin cezariană. Avertismentul cercetătorilor

Copiii care sunt născuţi prin cezariană au un risc mai mare de a deveni obezi atunci când vor creşte. Experţii au observat această legătură, dar deocamdată nu au nicio explicaţie. La cercetare au fost analizate 38.000 de naşteri, iar riscul de obezitate a fost cu 22% mai mare în cazul copiilor născuţi prin cezariană. Din 100 de naşteri naturale, 60 de copii au devenit obezi la maturitate, iar în cazul intervenţiei chirurgicale, din 100 de copii 65 au ajuns supraponderali. Medicul Matthew Hyde, cercetător la Imperial College din Londra, spune că femeile nu sunt informate despre riscurile pe termen lung pe care le presupune o naştere prin cezariană. Cercetări anterioare au arătat că şi riscul de a face astm este mai mare în cazul persoanelor născute în acest fel. Deşi experţii nu ştiu sigur de ce apare un risc crescut de obezitate, ei au câteva posibile explicaţii. Stresul naşterii normale poate modifica genele bebeluşului. De asemenea, prin naşterea vaginală copilul este expus la anumite bacterii care ajung în intestinele lui şi îi influenţează greutatea corporală. Dar este posibil să fie şi alte variante, care nu au legătură cu procedura chirurgicală în sine.

Cum afectează certurile părinţilor creierul copiilor?

Certurile banale dintre părinţi, în prezenţa copiilor, nu par ceva foarte dramatic, dar cercetările sugerează că ele pot avea efecte nocive prelungite în timp. Chiar şi certurile mărunte, nu foarte violente, pot fi dăunătoare: scanările cerebrale au arătat că acei copii care se confruntă cu probleme familiale uşoare sau moderate, la vârsta de 11 ani, prezintă semne de afcetare a creierului şi ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta boli psihiatrice. Certurile sau tensiunea între părinţi, abuzul fizic sau emoţional, lipsa de afecţiune sau de comunicare între membrii familiei – toate sunt probleme ce pot afecta dezvoltarea creierului copiilor. Studiile precedente se concentraseră asupra impactului pe care îl au neglijarea gravă, abuzul sau maltrarea în cazul copiilor mici, dar acest nou studiu arată că şi dificultăţile moderate din relaţiile familiale pot avea un efect semnificativ. Oamenii de ştiinţă de la University of East Anglia au scanat creierele a 58 de adolescenţi, cu vârste cuprinse între 17 şi 19 ani; aceştia făceau parte dintr-un grup mai mare, de 1.200 de tineri, ai căror părinţi au fost rugaţi să-şi amintească dacă au existat evenimente negative care să fi afectat copilul de la naştere şi până la vârsta de 11 ani. Au fost identificaţi 27 de adolescenţi care avuseseră parte de adversităţi în copilărie.

Parintii permisivi din Suedia au dat nastere unei generatii de monstri? Ce se intampla cu copiii lasati sa faca tot ce vor - de la prabusirea disciplinei in scoli pana la suicid

"Parintii permisivi din Suedia au dat nastere unei generatii de monstri?", se intreaba Judith Woods intr-un articol cu acelasi titlu publicat in The Telegraph, care pune in discutie efectele modelului scandinav de a-ti creste copilul. Stilul permisiv de a fi parinte creeaza o generatie de tineri adulti fara empatie sociala, care, dupa o copilarie de rasfat, sfarsesc prin a fi dezamagiti in viata, sustine psihiatrul suedez David Eberhard, tatal a 6 copii. Potrivit acestuia, "a-i spune 'nu' unui copil nu este acelasi lucru cu a bate un copil". 
Judith Woods isi incepe articolul din The Telegraph povestind reactia fiicei sale de 5 ani atunci cand este contrazisa sau nu i se face pe plac. O simpla rugaminte de a inchide televizorul si de a se imbraca starneste o adevarata furtuna: "Pot sa vad cum pe spranceana amenintatoare se aduna norii negri de furtuna, cum i se ingusteaza ochii, buzele-i stranse intr-o nemultumire shakespereana, pe masura ce cauta cea mai dureroasa, intepatoare ingratitudine care-i poate trece prin cap: 'Nu mai esti prietena mea!'"

Sportul creste performanta memoriei la copii

Noile cercetari indica faptul ca procesele de invatare si de memorare pot fi imbunatatite cu ajutorul sportului. Publicat in jurnalul PLOS ONE, studiul respectiv a demonstrat ca exercitiul aerobic mobilizeaza instrumentele invatarii cu precadere in etapele incipiente ale sarcinilor, si mai ales cand acestea se dovedesc dificile. Cercetatorii de la Universitatea din Illinois au evoluat 48 de copii, cu varste intre noua si zece ani, proba constand in incercarea de a memora nume si locatii de pe o harta fictiva. A fost constatat faptul ca acei copii mai pregatiti fizic au inregistrat scoruri mai mari cand le-a fost cerut sa actualizeze informatiile memorate, in comparatie cu aceia ce nu puteau fi considerati apti din punct de vedere fizic.

Copiii si traumele parintilor

Psihoterapeuta Diana Stanculeanu, de la organizatia Salvati Copiii, vorbeste in cele ce urmeaza despre transmiterea peste generatii a suferintelor. Este important de stiut ca putem perpetua, fara sa vrem, traumele inaintasilor.
Psychologies: Ce inseamna transmiterea transgenerationala a traumelor? De ce e important sa fie cunoscuta?

Diana Stanculeanu: Impactul traumei asupra fiintei umane este extrem de puterninc si rareori se limiteaza la efecte singulare. Fie ca vorbim despre traume colective (precum razboaiele, cataclismele naturale sau evenimentele de tip terorist din seria 9/11) sau traume personale (precum un accident, pierderea neasteptata a unei fiinte iubite: partener de viata, copil sau parinte), abuzul fizic si emotional repetat, viol, abuz sexual, violenta domestica, bullying in scoala sau boala terminala, consecintele acestora nu se opresc niciodata la o persoana, la victima directa, ci se intind pe orizontala, atingand membrii familiei, rude, prieteni, colegi, precum si pe verticala, facandu-ne sa ne reconsideram trecutul si sa ne raportam diferit la ceea ce aduce viitorul. Sa ne imaginam o situatie de razboi. 

Lucrul esenţial pe care trebuie să-l faci pentru a stimula intelectul unui bebeluş. Descoperirea importantă a cercetătorilor

Conversaţiile ca de la adult la adult cu bebeluşii, folosind o sintaxă şi un vocabular complexe, stimulează dezvoltarea creierului acestora şi le asigură o capacitate de învăţare mai bună de-a lungul vieţii, au constatat psihologii americani, informează AFP. Într-o primă fază, desigur, vocea ascuţită şi tonul mai cântat atrag atenţia bebeluşului, dar pentru ca acesta să înceapă să înveţe şi să cunoască lumea din jur este preferabil să i se vorbească folosind un ton normal şi vocabularul specific adulţilor. "Nu este vorba doar despre formarea vocabularului, este important, de asemenea, ca acest vocabular să fie de calitate. Vocabularul părinţilor trebuie să fie bogat şi complex", a explicat Erika Hoff, psiholog la Universitatea Florida Atlantic, la conferinţa anuală a Societăţii americane pentru progresul ştiinţei (AAAS), de la Chicago. Acest tip de conversaţie cu bebeluşii este atât de important încât copiii proveniţi din mediile unde discuţiile cu aceştia sunt mai puţin elaborate obţin rezultate şcolare mai slabe.

Tatii si educatia baietilor

Multi spun ca meseria de parinte este cea mai grea din lume, iar daca ai un copil naravas, lucrurile se complica si mai mult. Pe langa asta, in societatea noastra traditionalista, de educatie se ocupau mamele, in timp ce tatii erau responsabili cu partea financiara. Insa lucrurile se schimba, evolueaza, si tatii iau parte din ce in ce mai mult la procesul educational al celor mici. Otilia Mantelers – trainer de playful parenting – vine cu cateva repere concrete despre ce inseamna implicarea tatilor in educarea baietilor.
Psychologies: De ce este importanta implicarea tatilor in educarea baietilor?

Otilia Mantelers: Copiii care au un tata prezent si implicat in viata lor emotionala manifesta un atasament emotional mai profund, au o incredere mai mare in oameni, dezvolta relatii de prietenie mult mai usor, au un IQ mai ridicat, sunt mai putin predispusi la depresie si au mai putine probleme la varsta adolescentei. Aceste lucruri au reiesit din numeroase studii care s-au facut asupra influentei taticilor in viata copiilor, in general, si a baietilor, in special. Bineinteles, acestea sunt statistici, cu plusuri si minusuri, si exista multi baietei care sunt crescuti doar de mama si ajung oameni echilibrati si frumosi. Un tata implicat inseamna un tata care sta mai mult timp cu copilul sau, care se joaca cu el, nu doar ii da lectii de viata. Pentru baietei, tatii sunt punctul de referinta, modelul masculin pe care, in cele mai multe cazuri, il urmeaza inconstient.

Ce riscă tinerii care consumă băuturi energizante. Concluzia îngrijorătoare a unui studiu

Mulţi părinţi îşi lasă copiii să consume băuturi energizante, considerând că acestea nu sunt foarte periculoase. Un studiu recent arată însă că realitatea este cu totul alta. Potrivit unei cercetări despre efectul băuturilor energizante asupra adolescenţilor, oamenii de ştiinţă au aflat că acestea îi predispun pe tineri la vicii mult mai grave pe viitor. Ei tind să cunsume alcool sau chiar droguri şi cei mai mulţi dintre ei se apucă şi de fumat, scrie Daily Mail. Cercetătorii de la Michigan, care au analizat această problemă, spun că tinerii care beau băuturi energizante caută de obicei senzaţii tari şi sunt inclinaţi să rişte mai mult. Deci, ei nu vor ezita să treacă la substanţe mai periculoase, susţin specialiştii. Ei au analizat datele a 22.000 de elevi de şcoală generală din Statele Unite. Aproximativ 30% dintre aceştia consumau băuturi cu cafeină, iar 40% băuturi răcoritoare. De obicei, băieţii preferă aceste băuturi, în special cei care provin din familii dezorganizate şi mai puţin educate.
O cutie de băutură energizantă conţine 13 linguriţe de zahăr şi cafeină cât două ceşti de cafea
 
Sursa: descopera.ro

Care sunt copiii cu cele mai mari şanse de a deveni obezi? Iată semnele care la care trebuie să fim atenţi

Procesul prin care copiii devin obezi începe încă de la grădiniţă, potrivit unei cercetări publicate în revista americană New England Journal of Medicine, iar la vârsta de 14 ani, mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu erau obezi de cel puţin 5 ani, informează AFP. De asemenea, studiul arată că riscul de a deveni obezi până în clasa a patra este de patru ori mai mare în rândul copiilor care au fost supraponderali la grădiniţă decât aceia care au avut o greutate normală. "Dacă tendinţele în incidenţa obezităţii sunt bine stabilite, noi ştim foarte puţine despre copiii care devin obezi şi la ce vârstă", a explicat Solveig Cunningham, profesor asistent la Facultatea de Sănătate Publică de la Universté Emory, autorul principal al acestei cercetări. Cercetătorii au analizat datele provenite de la un sondaj realizat în rândul copiilor de la grădiniţe între 1998 şi 1999. Acest sondaj reprezintă un eşantion al tuturor copiilor înscrişi la grădiniţe în această perioadă în Statele Unite ale Americii, ceea ce înseamnă aproximativ 3,8 milioane, precizează autorii.

Alimentaţia tatălui influenţează sănătatea viitorului copil

Regimul alimentar al unui tată înainte de concepere joacă un rol foarte important pentru sănătatea copiilor săi, demonstrează un nou studiu, potrivit Le Nouvel Observateur. Studiul, realizat de Sarah Kimmins, de la Universitatea McGill din Canada, arată că regimul alimentar al tatălui joacă un rol la fel de important pentru sănătatea viitorului copil ca şi cel al mamei. Prin urmare, tatăl trebuie să fie la fel de atent la alimentaţia sa ca şi mama. Noul studiu s-a concentrat pe vitamina B9 (acidul folic), prezent în cantităţi foarte mari în legumele verzi, precum şi în cereale, fructe şi carne. Este deja demonstrat că pentru a preveni pierderile de sarcină şi anomaliile congenitale mamele trebuie să consume cantităţi suficiente de acid folic. Articolul, publicat recent în revista Nature Communications, demonstrează pentru prima dată că nivelul de acid folic prezent la tată poate fi la fel de important pentru dezvoltarea şi sănătatea copiilor ca şi cel al mamei. "Chiar dacă acidul folic este adăugat ca supliment în numeroase produse alimentare, taţii care au o alimentaţie bogată în grăsimi sau care sunt obezi comportă riscul de a nu putea metaboliza vitamina B9 la fel de eficient ca persoanele cu niveluri normale”, precizează Sarah Kimmins. Prin urmare, unii bărbaţi pot suferi de carenţă de acid folic, iar această informaţie este transmisă de la tată la embrion.
 

La ce vârstă începem să uităm amintirile din fragedă copilărie?

Deşi copiii îşi folosesc adesea amintirile pentru a învăţa informaţii noi, puţini adulţi au capacitatea de a-şi aminti evenimente din vieţile lor de înainte de a împlini vârsta de 3 ani. Acum, psihologii de la Universitatea Emony susţin că au aflat vârsta la care începem să uităm tot ceea ce s-a petrecut înainte ca noi să împlinim 3 ani. Potrivit specialiştilor, la vârsta de 7 ani, amintirile din fragedă pruncie încep să dispară. Fenomenul este cunoscut şi sub numele de „amnezie infantilă”. Cercetarea a fost publicată în jurnalul Memory şi a presupus intervievarea copiilor cu privire la evenimentele din trecutul lor. Mai întâi, copii au fost intervievaţi al vârsta de 3 ani, urmând ca apoi, subseturi diferite din acest grup de copii să fie intervievate iar (cu privire la evenimente amintite iniţial) la vârsta de 6, 7, 8 şi 9 ani. Specialiştii de la s-au concentrat asupra modului în care se modifică memoria episodică sau autobiografică în copilărie şi în perioada timpurie de maturitate.