In raport cu greutatea la nastere, prematurii sunt impartiti in urmatoarele categorii:
- prematuri de gradul I, care au la nastere o greutate intre 2.500 si 2.000 de grame
- prematuri de gradul II, cu greutatea intre 2.000 si 1.500 de grame
- prematuri de gradul III, cu greutatea intre 1.500 si 1.000 de grame
- prematuri de gradul IV, cu greutatea mai mica de 1.000 de grame
Cauzele care determina sau favorizeaza nasterile premature sunt numeroase si destul de greu de depistat. De multe ori, nu sunt unice, ci asociate.
Cauze economico-sociale: igiena deficitara, lipsa legaturii cu medicul specialist, alimentatia necalitativa, fumatul, stresul, efortul fizic etc.
Cauze medicale materne: care tin de constitutia fizica (talie scunda, uter mic, predispozitie genetica la nastere prematura); varsta mamei (cele sub 18 si peste 35 de ani nasc copii mai mic, de regula); doua nasteri la diferente mici de timp (sub 2 ani); socuri psihice, traumatisme, anumite boli de dinainte sau din timpul sarcinii.Cauze medicale ce tin de fat sau de placenta: sarcina gemelara, malformatii congenitale ale fatului, placenta bolnava, infectii ale fatului.
Cum arata un prematur
Prematurul are capul mare in raport cu corpul, circumferinta craniana depasind cu peste 3 cm pe cea toracica. Oasele boltei craniene sunt depasite prin suturi largi, iar fontanelele sunt mari. Fata este mica, triunghiulara, zbarcita, cu gura mare si barbia ascutita. Pavilioanele urechilor sunt nereliefate, moi si deformate. Gatul este subtire, toracele ingust si abdomenul voluminos.
Pielea este rosie, lucioasa, acoperita de lanugo (par fin, moale) abundent (in special pe frunte si pe spate) si de vernix (strat de grasime la exteriorul pielii). Santurile pielii de la talpi sunt rare, scurte, putin adanci.
Initial, prematurul sta culcat ghemuit, amintind pozitia din uter. Doarme aproape tot timpul. Miscarile respiratorii sunt adesea neregulate, cu mici pauze.
Reflexele de supt si de inghitire sunt slab dezvoltate, iar in caz de imaturitate extrema pot lipsi complet. Exista o tendinta de regurgitare a continutului gastric. Capacitatea gastrica este redusa la cativa centimetri, ceea ce favorizeaza varsaturile in caz de supraalimentatie. Musculatura tubului digestiv este slab dezvoltata ceea ce explica frecventa constipatiei.
Prematurul prezinta deficiente mari in functiile de baza ale organismului: termoreglarea (nu poate asigura o caldura constanta a corpului), respiratia, coagularea sangelui, sistemele enzimatice ale ficatului si rinichilor, apararea impotriva infectiilor.
Icterul este de obicei mai intens si mai prelungit decat la ceilalti nou-nascuti. Din cauza asta este somnolent si apatic, mai putin cand este flamand. Greutatea scade la inceput, apoi devine stationara zile sau chiar saptamani
Prematurii sunt recuperabili
Prematurii nu sunt sortiti unei vieti de chin asa cum se considera in trecut. In general, pana la 6 – 8 luni de viata, dezvoltarea motorie si psihica este mai inceata si discontinua. Prematurii nu-si tin capul la 2 luni, nu stau in sezut nesustinuti la 6 – 8 luni, nu apuca obiectele la 4 luni. Dupa 8 – 9 luni intervine o recuperare spontana , chiar totala a intarzierilor motorii. Locomotia, echilibrul static si dinamic (se tin pe picioare apoi merg nesprijiniti) ajung sa se normalizeze in jurul varstei de 13 – 18 luni. Persista, insa pana in jurul varstei de 42 de luni o stangacie, o lipsa de dibacie a mainilor, apucarea fina se face cu oarecare dificultati.
Limbajul inteles (limbaj interior sau pasiv) se normalizeaza catra 18 luni, iar limbajul se mentine suficient pana aproape de 3 ani.
In jurul varstei de 3 ani, prematurii recupereaza dintr-odata, in adevarate salturi intarzierea de limbaj, atat in ce priveste vorbirea cat si formarea unor propozitii. Se poate intampla ca multi dintre ei sa aiba dese descarcari emotionale (crize de plans, de furie, de agresivitate) fara motive justificate.
Prematurii sunt mai agitati, au insomnii, tulburari de apetit, primesc mai greu alimentele consistente. Mama nu trebuie sa-si piarda rabdarea dar nici sa-i acorde o protectie exagerata. Vor fi lasati sa se joace si sa actioneze ca orice alt copil. O protectie exagerata, o grija peste masura nu vor face decat sa franeze procesul de recuperare
In orice caz, intre 2 si 3 ani, majoritatea prematurilor ii ajung din urma pe copiii nascuti normali
Prematuri ajunsi celebri
Si ca dovada ca un copil prematur nu este un capat de lume, iata cateva nume de oameni care nu doar ca au atins normalitatea, dar au devenit valori ale umanitatii: Voltaire, scriitor si filozof francez, Auguste Renoir, renumit pictor francez, Victor Hugo, mare scriitor francez, Newton, astronom, matematician, fizician si filozof englez, Winston Churchill, mare om politic englez, prim-ministru in timpul celui de al Doilea razboi mondial.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu