Alimentatia corecta a copiilor

Regimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizeza o cantitate adecvata de nutrienti, in proportii corespunzatoare si care este perfect adaptat etapei de dezvoltare in care se incadreaza copilul. O alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei cresteri si dezvoltari armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si afective. Dieta potrivita are un rol determinant in imbunatatirea calitatii vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si cresterea duratei medii de viata.

Dieta nou-nascutilor si sugarilor sub 4 luni
In primele 4-6 luni de viata, specialistii recomanda ca dieta sugarilor sa fie bazata in special (daca nu chiar in exclusivitate) pe laptele matern (sugarul hranit prin alaptare la san) sau pe formule de lapte suplimentate cu nutrienti care sa se adapteze nevoilor si capacitatii de utilizare a organismului lor. In cazul sugarilor hraniti la san, alaptatul se face fie la cerere (bebelusii plang sau devin nelinistiti cand le este foame), fie o data la 2-4 ore (de 8-12 ori/zi). Pana in luna 4 de viata post-natala, sugarul isi va reduce treptat numarul de alaptari la 4-6/zi, insa, in ansamblu, cantitatea de lapte pe care o va consuma va creste. Sugarii alimentati cu formule de lapte vor fi hraniti de 6-8 ori/zi, incepand cu 60-150 de grame de produs la fiecare masa (realizand un total de 480-1050 grame de-a lungul zilei). 

Ca si in cazul bebelusilor alimentati la san, si cei hraniti artificial isi vor reduce treptat numarul de mese, crescand insa cantitatea consumata de fiecare data la aproximativ 180-240 de grame.
Specialistii recomanda hranirea bebelusilor cu lapte matern, acesta, ca si procesul de alaptare in sine, avand anumite beneficii, atat pentru copil, cat si pentru mama, printre care:
- asigurarea unei proportii si diversitati ideale de nutrienti (carbohidrati, lipide, proteine);
- este usor de digerat si poate fi asimilat in intregime de organismul bebelusilor;
- promoveaza functia sistemului imun, astfel sugarii dezvolta mai rara infectii precum: otitele, raceala, gripa, care, daca apar, vor fi mai putin severe;
- sugarul alaptat are mai putine sanse sa devina supraponderal sau obez.

Alimentele solide si semisolide pot fi introduse in alimentatia sugarului incepand din luna 4, insa parintii trebuie sa fie precauti in legatura cu tipul acestora. Nu este recomandata introducerea timpurie in dieta a mierii, deoarece exista riscul ca aceasta sa contina spori ai unor microorganisme ce pot determina aparitia botulismului, boala cu consecinte severe, pe care sistemul imun al sugarului nu o poate combate in mod eficient. De asemenea, dieta sugarului trebuie sa fie riguros controlata in ceea ce priveste continutul in sare, deoarece rinichiul sau nu este capabil inca sa regleze echilibrul hidrosalin al organismului. Zaharul nu trebuie nici el introdus de la aceasta varsta, fiind de preferat ca majoritatea glucidelor sa fie de provenienta vegetala, si anume din fructe.

Mama trebuie sa acorde o atentie deosebita alimentatiei, atat in ceea ce priveste numarul de alaptari, cat si cantitatea da lapte consumata la fiecare supt. Exista situatii in care copilul nu se hraneste corespunzator pe parcursul zilei, sau este subponderal, si trebuie trezit in timpul noptii pentru a fi alimentat. Parintii sunt sfatuiti sa duca bebelusul periodic la control medical, pentru a se putea aprecia in mod obiectiv dezvoltarea sa, cresterea in greutate si talia. In cazul in care sugarul nu ia in greutate si devine subponderal pentru varsta sa, medicul poate recomanda mamei un anumit regim alimentar ce poate include diverse suplimente nutritive, in functie de necesitati, sau cresterea frecventei alaptarilor, prin trezirea nocturna.

Dieta sugarilor intre 4-6 luni
Intre 4-6 luni, un sugar sanatos si euponderal ar trebui sa consume intre 850-1350 de grame de formule de lapte. Aceasta este varsta la care se face, de obicei, trecerea de la dieta bazata pe lapte matern sau pe formule fortifiate, la cea diversificata. Sub 4 luni nu este indicata introducerea solidelor in alimentatie deoarece copilul se poate chiar asfixia mecanic cu ele, nefiind capabil inca sa realizeze o deglutitie normala. De asemenea, nici echipamentul enzimatic digestiv nu este pregatit pentru degradarea si absorbtia acestui tip de alimente.
Specialistii se ghideaza dupa anumite criterii legate de dezvoltarea fizica a copilului in aceste 4 luni atunci cand recomanda diversificarea dietei, printre care:
- dublarea greutatii de la nastere;
- capacitatea de a-si mentine capul si gatul in pozitie verticala, fara ajutor, de a se ridica ajutat, de a da semne de satietate intorcand capul de la san/biberon, sau prin refuzul de a deschide gura;
- copilul incepe sa manifeste interes fata de alimentatia celorlalti membri ai familiei.

La inceput, parintii pot incerca hranirea bebelusului cu cereale speciale, cu suplimente de fier, combinate cu lapte matern sau formulele consumate anterior. Consistenta acestui amestec poate fi crescuta treptat, pe masura ce copilul devine capabil sa isi controleze corect si eficient deglutitia. Aceasta combinatie poate fi oferita de 2 ori/zi, insa in cantitati mici care sa fie alcatuite din 1-2 linguri de cereale uscate. Pe masura ce copilul se obisnuieste, aceasta cantitate poate fi crescuta la 3-4 linguri de cereale. Specialistii insista ca de la aceasta varsta hranirea sa se faca folosind lingurita. In cazul in care exista indicatii speciale, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, si numai la recomandarea speciala a medicului, se poate incerca hranirea folosind biberonul. Dupa ce copilul s-a adaptat noului regim si consuma cereale in mod curent, se pot introduce si alte produse fortifiate cu fier. Medicii recomanda parintilor introducerea unui singur tip de cereale pe saptamana, astfel incat sa poata urmari daca sugarul prezinta intoleranta digestiva la acesta sau dezvolta reactii alergice.
Pe parcursul perioadei de initiere in alimentatia solida se mai pot introduce si sucuri de fructe cu vitamina C (acestea pot fi date copilului dintr-un pahar de mici dimensiuni).
Alte alimente pe care pediatrii le recomanda sunt: branza de vaci in combinatie cu orez pasat sau piure de legume (dupa varsta de 5 luni), galbenus de ou fiert tare (NU si albusul, acesta avand potential alergic).

Dieta sugarilor intre 6-8 luni
De la varsta de 6-8 luni sugarul devine capabil sa mestece alimentele, sa stea fara sprijin, sa prinda si sa apuce diverse lucruri in mana.
In aceasta perioada se recomanda mentinerea in dieta a laptelui matern sau a formulelor de lapte, administrate de 3-5 ori/ zi. Consumul lor se va diminua treptat, pe masura ce alimentele solide vor deveni majoritare in dieta.
De la 6 luni se pot introduce in alimentatia zilnica fructe si legume pasate. Acestea trebuie integrate treptat in dieta, lasand copilului o perioada de 2-3 zile in care sa se obisnuiasca cu ele, timp in care parintii pot urmari modul in care raspunde organismul micutului la acestea (aparitia unor simptome digestive, alergice). Printre primele legume care pot fi consumate si care se pare ca sunt si agreate de majoritatea sugarilor se afla: mazarea, morcovii, cartofii, dovleceii, sfecla, fasolea, iar dintre fructe: banane, piersici, pere, caise, pepeni.
Dupa varsta de 6 luni fructele, legumele (dar si cerealele) trebuie incluse in dieta deoarece, prin continutul ridicat in glucide aduc nutrienti si un important surplus de calorii.
Exista dieteticieni care recomanda introducerea unor cantitati mici de legume inaintea fructelor, deoarece considera ca invers copilul nu ar mai aprecia gustul lor ca fiind la fel de atragator ca al fructelor. Cantitatea initiala de fructe si legume este de 2-3 linguri/portie, a cate 4 portii/zi. In timp ce se urmareste reactia copilului la fructele si legumele din alimentatie se verifica in acelasi timp si parametrii de greutate si dezvoltare psiho-somatica. Cantitatea poate sa varieze intre 2 linguri si 2 cesti de vegetale pasate. In timp se poate creste si consistenta efectiva a alimentelor, acest lucru depinzand de tolerabilitatea digestiva.
Copilul poate fi incurajat sa se autoalimenteze (sub stricta supraveghere a unui adult), punandu-i in mana mici cantitati din diverse alimente. Totusi, se recomanda evitarea: feliilor de mere, strugurilor, afinelor, alunelor, semintelor, popcornului, legumelor dure negatite, fulgilor de cereale uscate, bomboanelor tari si rotunde, untului de arahide, carnaciorilor, deoarece toate aceste produse, precum si cele asemanatoare lor ca forma si consistenta pot cauza asfixia mecanica a sugarului.
Se recomanda evitarea alimentelor prea sarate sau prea dulci. Sugarul poate fi lasat sa manance singur legume moi gatite, fructe spalate si curatate de coaja, de tipul bananelor, piersicilor, mici bucati de graham, biscuiti, paste.
Tot in aceasta perioada se pot introduce in regim alimente ce promoveaza cresterea sanatoasa a dintilor, cum ar fi painea prajita, biscuitii nesarati sau covrigeii. Spre luna a 8-a bebelusul poate incerca si carnea de pui sau peste, fiarta si tocata, initial cate 30 de grame/zi, de 4 ori/saptamana. Alte recomandari alimentare includ: consumul de ficat de pasare (dupa 6 luni), de iaurt de casa cu biscuiti (se recomanda evitarea iaurturilor cu fructe).

Dieta sugarilor intre 8-12 luni
De la aceasta varsta copilul poate deja sa se autoalimenteze sau sa utilizeze un pahar, daca este ajutat, iar dupa 10 luni este capabil sa mestece corect si sa inghita alimente moi, incepe sa foloseasca lingurita.
In ceea ce priveste dieta, aceasta poate contine in continuare lapte matern sau formule de lapte (de 3-4 ori/zi). Carnea, principala sursa de proteine si fier, poate fi introdusa in cantitati crescande, sub forma fiarta, pasata sau tocata marunt. In cazul sugarului alimentat la san, carnea poate deveni parte de baza a regimului alimentar de la varsta de 8 luni (se considera ca pana la aceasta varsta sugarul are depozite suficiente de fier, apoi impunandu-se aportul exogen din surse animale si vegetale). Ca si in cazul legumelor, fructelor, cerealelor, este indicata introducerea unui singur sortiment de carne pe saptamana, in portii de cate 3-4 linguri, sub forma tocata sau de carnaciori taiati in felii cat mai subtiri. La 8-9 luni se poate adauga in dieta si ciorba de perisoare.
Portiile de legume si fructe pot fi crescute la 3-4 linguri, de cate 4 ori/zi, iar dupa 9 luni copilul poate incerca smantana, branza, mamaliguta.
Oul integral (albus si galbenus) se introduce in dieta doar dupa primul an, datorita riscului de aparitie al alergiilor.
Pana la varsta de 1 an, majoritatea copiilor au abandonat utilizarea biberonului (daca acesta este inca folosit, ar trebui sa fie doar pentru apa). Dupa 9 luni, fructele si legumele pot fi diversificate prin introducerea de kiwi, spanac, ardei gras, salata verde, marar, patrunjel.
Specialistii recomanda evitarea unor fructe precum zmeura, fragi, capsuni (datorita potentialului alergic) dar si excesului de mere, pere sau prune, datorita riscului crescut de aparitie al diareei.

Dieta copilului de 1 an
Dupa ce copilul a implinit un an, laptele matern sau formulele de lapte pot fi inlocuite cu lapte integral. Nu se recomanda inca folosirea laptelui degresat sau semidegresat (cu procent de 2% grasime) pana cand copilul nu implineste varsta de 2 ani, deoarece organismul sau are nevoie de caloriile furnizate de bogatul continut lipidic al laptelui. Laptele integral nu reprezinta o optiune sanatoasa pentru dieta copilului sub 1 an (sugar), specialistii demonstrand ca introducerea lui in dieta determina atat o citopenie sangvina (cu scaderea numarului de hematii, trombocite, leucocite), cat si un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat in copilarie. Consumul excesiv de lapte de vaca este de evitat deoarece are un continut scazut in nutrienti si prin cantitatea mica de fier pe care o aduce in organism, predispune la aparitia anemiei. Branza facuta in casa si iaurtul pot fi introduse in cantitati mici in dieta pe parcursul dezvoltarii copilului.
La varsta de 1 an majoritatea nutrientilor ar trebui sa provina din carne, fructe, legume, paine, cereale si lactate, in special lapte integral. Diversificarea regimului este menita sa asigure necesarul de vitamine si minerale al organismului.
Dupa varsta de 1-1,5 ani, ritmul dezvoltarii nu mai este fel de accelerat ca in perioada de sugar, insa se mentine in continuare crescut (greutatea copilului nu se va mai dubla insa, ca pana la aceasta varsta). Nevoile nutritionale la varsta de 1,5 ani scad raportat la suprafata corporala, insa nu si la cheltuiala energetica. Spre deosebire de sugar, copilul de 1 an are o activitate fizica mai intensa pe masura ce devine capabil sa mearga si sa exploreze mediul din jur. O caracteristica a acestei perioade este reprezentata de numarul relativ crescut al meselor, 4-6/zi, care sunt insa reduse cantitativ (copilul mananca putin si des).

Recomandari pentru sugari
Printre recomandarile facute de specialisti parintilor, se numara:
- evitarea diversificarii dietei prea devreme (sub 4 luni), prin introducerea alimentelor solide, deoarece poate determina o crestere in greutate mai mare decat este normal varstei;
- introducerea de alimente noi treptat, de preferat unul la cateva zile, in intervalul acesta urmarindu-se aparitia unor reactii alergice sau de intoleranta digestiva (urticarii, varsaturi,diaree);
- evitarea hranirii cu alimente semisolide sau de consistenta mai crescuta folosind un biberon;
- in cazul in care copilul nu pare sa agreeze noile alimente, parintii sunt sfatuiti sa nu insiste pentru moment si sa incerce introducerea acestora ceva mai tarziu.

Igiena alimentatiei sugarului
- bebelusul poate fi hranit direct dintr-un borcanel daca se foloseste intregul continut al acestuia; in caz contrar este indicata utilizarea unei farfurii pentru a preveni contaminarea continutului cu bacterii enterice
- recipientele in care se depoziteaza mancarea copilului trebuie sa fie inchise etans si depozitate in frigider nu mai mult de 2 zile;
- bebelusul trebuie hranit cu o lingurita numai a lui si adaptata marimii sale;
- daca sugarul trebuie adormit utilizand un biberon, se recomanda ca acesta sa nu contina lapte, sucuri de fructe sau alte bauturi dulci, ci doar apa plata; parintii ar trebui sa incerce sa il dezobisnuiasca de biberon deoarece acesta afecteaza dezvoltarea normala a dintilor
- se insista pe evitarea alimentelor cu potential asfixiant.

Sfaturi utile
- intre mese se recomanda consumul de apa;
- nu se recomanda hranirea copilului cu dulciuri sau cu bauturi indulcite deoarece ii vor strica apetitul si ii vor afecta dentitia;
- se recomanda evitarea folosirii in exces a sarii, zaharului, condimentelor sau aditivilor alimentari in exces in mancarurile pregatite pentru bebelusi;
- produsele bazate pe cafeina ar trebui evitate (deci, fara ceaiuri tari, ciocolata, cacao, cafea);
- exista si cazuri in care bebelusii sunt nelinistiti pentru ca au nevoie de atentie mai mult decat de mancare, situatie in care parintii sunt sfatuiti sa petreaca mai mult timp in compania lor.

Dieta copiilor mari
Dieta copiilor are un rol determinant in ceea ce priveste starea de sanatate, reflectata prin cresterea si dezvoltarea armonioasa si conforma varstei. Ea trebuie sa se adapteze in permanenta nevoilor calorice ale organismului copilului si adolescentului.
O dieta echilibrata este bazata pe toate principiile alimentare din piramida alimentelor, un copil putand avea acelasi meniu ca si un adult, insa in cazul lui difera cantitatea de alimente consumata, precum si numarul de portii.
Dupa varsta de 2 ani medicii impun restrictii din punct de vedere al continutului in lipide care ar trebui aduse in dieta. O dieta hipercalorica poate asocia inca de la aceasta varsta un risc crescut de aparitie al obezitatii, cu toate riscurile pe care aceasta le implica: tulburari metabolice (inclusiv de metabolism glucidic, cu aparitia rezistentei periferice la insulina si dezvoltarea diabetului zaharat), tulburari cardio-circulatorii.
In cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in fluor, medicul trebuie sa suplimenteze dieta cu acest oligoelement important in dezvoltarea normala a dentitiei. O dieta cat mai variata, care reuneste toate principiile alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lactate) are si rolul de a preveni aparitia sindroamelor pluricarentiale. Specialistii insista ca toti nutrientii esentiali unei dezvoltari armonioase sa aiba provenienta alimentara si sa nu fie administrati sub forma de suplimente vitaminice farmaceutice. Desi medicii nu recomanda administrarea unor astfel de suplimente in mod regulat unui copil perfect sanatos, nici nu interzic parintilor acest lucru.
O dieta nesanatoasa poate expune copilul unor carente polivitaminice sau minerale grave, cel mai frecvent fiind in cantitati insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina B6, acidul folic, calciul si fierul.
Consumul in cantitati limitate de produse lactate va determina un aport insuficient de calciu, ceea ce va afecta direct procesul de crestere si mineralizarea osoasa. Nevoia de calciu a organismului se modifica pe parcursul cresterii, astfel: este de 400 mg/zi la 5 luni, de 600 mg/zi la 12 luni, 800 mg/zi intre 1-10 ani si de 1200 mg/zi la varste peste 11 ani. Alimente bogate in calciu sunt laptele degresat, iaurtul si branza. Branza reprezinta si o sursa importanta de vitamina A, sodiu si in cantitati mici, de vitamina B. Alte produse precum brocoli, legumele gatite sau somonul (cu oase) au un important continut in Calciu, insa copiii sunt greu de convins sa le consume.
In ceea ce priveste necesarul de fier al organismului, acesta depinde de varsta, sex, rata de crestere si dezvoltare, depozitele minerale preexistente dar si de capacitatea de absorbtie a tractului digestiv. Fetele, in perioada adolescentei vor avea nevoi mai crescute de fier datorita pierderilor pe cale menstruala. Surse importante de fier sunt carnea, pestele, cerealele, spanacul, mazarea si fasolea uscata.

De retinut!

Piramida alimentara a fost creata de specialisti cu scopul de a orienta individul spre o dieta cat mai echilibrata si sanatoasa. Utilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri continand produse variate, bogate in nutrienti in concentratii optime, fara a destabiliza alimentatia prin surplusuri de calorii, lipide (in special grasimi saturate si colesterol), zahar, sare.
Alimentele sunt aranjate in piramida, de la baza spre varf, in functie de cantitatea ce trebuie consumata zilnic, astfel:
- la baza sunt cerealele integrale (faina de grau integrala, fulgi de ovaz, orez brun) si cereale rafinate (paine alba, orez decorticat); acestea sunt produse bogate in fibre, fier si multe din vitaminele complexului B (tiamina, niacina,acid folic); se recomanda consumul a 6-11 portii/zi (o portie putand contine o felie de paine, un bol mic cu cereale, 100 grame de orez gatit);
- urmeaza fructele si legumele (sunt recomandate 2-5 portii/zi), importanta lor fiind data de continutul in fibre, vitamina C, acid folic, potasiu;
- grupa proteinelor contine carne, peste, oua, legume uscate - acestea asigura un aport important de fier si zinc, pe langa bogatul continut in proteine; se recomanda 2-3 portii a cate 70-100 grame/zi; pe aceeasi treapta ca importanta sunt plasate produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat, branzeturi, iaurturi), deserturile pe baza de lapte (inghetata, budinci); datorita continutului in calciu, potasiu, vitamina D, se recomanda consumul a minim 3 portii/zi (mai crescut in cazul copiilor, adolescentilor si femeilor ce alapteaza);
- la varful piramidei se afla uleiurile, grasimile si dulciurile: ele reprezinta cel mai mic procent de alimente din dieta si trebuie consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, in detrimentul substantelor nutritive, pe care le contin in cantitati reduse. In aceasta categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina, smantana, zaharul, bauturile carbogazoase si deserturile.

Sursa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu