Nitratii si nitritii sunt substante chimice care se pot regasi in alimente si apa, in doua ipostaze. In alimente acesti pot avea statut fie de poluant, atunci cand provin din poluarea (neintentionata) a alimentelor si apei ca urmare a utilizarii neadecvate a ingrasamintelor chimice azotoase (NPK), fie de aditiv alimentar atunci cand sunt introdusi voluntar in alimente, sub forma E-urilor (E 250 – nitrit de sodium, E 251 – nitrat de sodium, E 252 – nitrat de potasiu, E 249 – nitrit de potasiu). Din pacate nimeni nu prea a dat pana acum atentie acestui subiect/acestor elemente cand, de fapt, o simpla citire a etichetei de pe ambalajul apei ar putea sa ne salveze de multa bataie de cap.
Dar haideti sa vedem cum ne putem feri de cele doua substante chimice: In apa potabila nu se admite, legal, o concentratie mai mare de 50 mg/litru de nitrati. Dar studiile arata ca pentru copii mici si sugari concentratia nitratilor in apa de baut si de preparat hrana nu trebuie sa depaseasca 10 mg nitrati la litru. Deseori apa din fantanile rurale, datorita impurificarii panzei de apa cu nitrati, contine cantitati mult superioare acestor limite, punand uneori in pericol viata sugarilor si copiilor mici, care sunt foarte sensibili la acest contaminant.
Acesti nitrati, odata ajunsi in tubul digestiv, datorita microflorei, datorita enzimelor existente acolo, se transforma in nitriti. Toti nitratii si nitritii pot forma in anumite conditii nitrozamine cu potential cancerigen – mutagen. Pana sa apara simptomele mai dure ale contaminarii cu nitrati/nitriti sa fiti atenti la eruptii ciudate pe piele sau, urticarii. De asemenea, un efect periculos este acela ca perturba activitatea tiroidei („directorul” care dirijeaza toate metabolismele) si se produc dezechilibre foarte mari (celebrele deja „probleme cu glanda”). Nitratii formeaza compusi stabili cu hemoglobina, inclusiv cu cea fetala, methemoglobina, reducand capacitatea acesteia de a transporta oxigenul atat de necesar adultului si mai ales fatului. Astfel, toate celulele, tesuturile si organele corpului omenesc adult sau in formare (fetus) vor suferi consecintele uneori grave ale hipoxiei (lipsa de oxigen) profunde celulare. In cazul fetusului acesta poate deveni chiar hipotrofic. La mama hipoxia celulara se poate manifesta ca cefalee (dureri de cap), iar la sugari ca “boala albastra” prin cianozarea si moartea celui nou-nascut sau de varsta frageda. Desigur, atat metabolismul mamei, cat si al fatului si copilului nascut vor fi perturbate, putand afecta metabolismul iodului si functionarea tiroidei din nou cu efecte uneori importante asupra sanatatii. De aceea va recomand, pentru sanatatea dumneavoastra, a fetusului, nou-nascutului si copilului mic, sa evitati consumul de apa cu continut necorespunzator de nitrati! Nu preparati hrana sugarului decat cu apa inscriptionata cu logo-ul “potrivita pentru prepararea hranei sugarului”.
NU ESTE ACUM CAZUL SA RISCATI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu